duminică, 18 septembrie 2016

Respectul fata de cele sfinte - Clasa a 10 a


LA POPOARELE PĂGÂNE
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au respectat o divinitate sau mai multe divinitati carora le-au inchinat un cult aparte. Toate lucrurile folosite in cultul zeilor erau considerate sfinte, sacre. Se hotarau anumite interdictii numite TABU-uri. Încălcarea unui tabu atragea sancțiuni: directe, adică firești, sau indirecte, adică sociale. Primele puteau să apară spontan, divinitatea pedepsind ocult nerespectarea interdicției, ca printr-o lege acționând de la sine, celelalte depinzând de intervenția zeului, a unui spirit sau chiar a șamanului ori preotului, întrucât o încălcare de tabu deschidea calea primejdiilor, culpabilul devenind el însuși sursă de pericole, e tabuat el însuși. La multe populații, violarea unui tabu, chiar involuntară, era pedepsită uneori chiar cu moartea.

ÎN VECHIUL TESTAMENT
Evreii au inchinat un cult aparte lui Yahweh. Dumnezeu S-a revelat pe Sine unor oameni cu viata sfanta: proorocii. Acestia transmiteau voia lui Dumnezeu si in functie de caz, conduceau poporul. O perioada buna de timp, evreii au fost condusi de Insusi Dumnezeu care transmitea voia Sa prin prooroci si judecatori.

Dumnezeu Însuși stabilește modul de organizare a cultului divin (obiecte sacre Iesire cap. 25-27, slujbe, sarbatori, vesminte preotesti – Iesire cap.28, etc). Aceste lucruri sunt revelate de Dumnezeu proorocului Moise pe muntele Sinai si se gasesc in cartea Iesirea. Moise va scrie intreaga lege a Vechiului Testament, care ii va si purta numele de Legea Mozaica. Prin acest proroc, Dumnezeu da indicatiile necesare pentru construirea Cortului Adunarii (Iesire cap 26-27). Mai tarziu, prin Imparatul si Prorocul Solomon, Dumnezeu va da indicatiile necesare pentru construirea unui templu maret.

În VECHIUL TESTAMENT, poporul evreu respecta cu sfinţenie chivotul Legii. Acest chivot era faurit din lemn de chiparos iar pe capac erau reprezentati doi heruvimi ca iesind din chivot. In acest chivot sacru se pastrau: tablele legii, toiagul lui Aaron si mana cu care Dumnezeu hranise poporul in pustie. Nimeni nu avea voie sa se atinga de el. Cel ce indraznea putea sa moara pe loc. Chivotul era luat de multe ori in lupte. Prezenta chivotului in timpul luptei era prezenta lui Dumnezeu care aducea biruinta. 

ÎN NOUL TESTAMENT
Dumnezeu se descoperă oamenilor în cel mai desăvârșit mod posibil, prin venirea Fiului lui Dumnezeu în lume. Mântuitorul Iisus Hristos  a ales 12 apostoli, pe care i-a întărit şi i-a învestit cu putere divină. Aceştia au ales la rândul lor episcopi, preoţi şi diaconi, cărora le-au transmis puterea divină.
În biserică, cele mai importante dintre obiecte sunt cele legate de Sfânta Euharistie: sfântul disc, sfântul potir, sfântul antimis, sfântul chivot, steluţa, copia, linguriţa; alături de acestea, se mai folosesc: Sfânta Evanghelie, Sfânta cruce, cădelniţa, miruitorul, cununiile.





Tot ceea ce este consacrat Domnului devine sfinţit şi sfânt.

SPATIUL LITURGIC
Creştinii au ridicat locaşuri de închinăciune, de întâlnire şi comuniune cu El, care însă  nu-L circumscriu, ci îi ajută să Îl simtă aproape.
Altarul este spaţiul sfânt în care se află sfânta masă (sfântul mormânt) şi scaunul arhieresc (prezenţa lui Hristos); acestea conferă atmosfera sacră şi dau sentimentul prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său. 


EVLAVIA CREȘTINULUI
Evlavia este buna raportare a crestinului la cele sfinte, la oameni si la lume, dar si acea stare sufleteasca de permanenta constientizare a prezentei in fata lui Dumnezeu. Un om evlavios este un om ce isi masoara faptele, cuvintele si gandurile, spre a placea lui Dumnezeu intru toate.
Sfantul Pavel ne indeamna spre a dobandi si pastra evlavia cea buna.
"Fereste-te de basmele lumesti si babesti. Cauta sa fii evlavios. Caci deprinderea trupeasca este de putin folos, pe cand evlavia este folositoare in orice privinta, intrucat ea are fagaduinta vietii de acum si a celei viitoare" (I Timotei 4, 7-8).
Sfantul Vasile cel Mare spune ca omul credincios se cunoaste dupa vorba, dupa imbracaminte, dupa mers.
Din pacate, sensul cuvantului "evlavie" a ajuns sa se confunde cu tot soiul de practici babesti si superstitii locale.

Omul a ajuns din ce in ce mai nepasator fata de cele sfinte, fata de viata vesnica si de responsabilitatea pe care acesta o are in lume, prin insasi prezenta lui in aceasta. Toate aceste caderi se datoreaza insa neintelegerii corecte a lumii, a existentei si a vietii sale.

Evlavia trebuie sa se vada pana in cele mai mici detalii ale vietii de zi cu zi. Oare cine ar putea fi evlavios numai fata de cele mai mari, iar fata de cele mai mici sa se arate nepasator ?!



Despre evlavie – dialog cu Sfantul Paisie Aghioritul
Fisa de lectura

– Parinte, ce este evlavia?

– Evlavia este frica lui Dumnezeu, sfiala, sensibilitatea duhovniceasca. Evlaviosul se sfieste in toate, dar aceasta sfiala picura miere in inima sa. Felul sau de vietuire el nu il socoate martiric, ci il multumeste. Miscarile lui sunt fine, atente. Simte puternic prezenta lui Dumnezeu, a ingerilor si a Sfintilor. Simte alaturi de el pe ingerul lui pazitor cum il supravegheaza. Are mereu in mintea sa faptul ca trupul lui este biserica a Duhului Sfant si traieste simplu, in curatie si sfintenie. Pretutindeni se comporta cu atentie si grija si simte vii toate cele sfinte. Ia aminte, de pilda, sa nu fie in spatele lui icoane. Nu pune Evanghelia sau o carte duhovniceasca etc. acolo unde sta, pe canapea sau pe scaun. Daca vede o icoana inima ii tresare, iar ochii i se umplu de lacrimi. Chiar si numai numele lui Hristos de il vede scris undeva, il saruta cu evlavie si i se indulceste sufletul sau. Si chiar de va vedea aruncata pe jos o bucatica de ziar pe care sa scrie, de pilda, numele lui Hristos sau “Sfanta Biserica a Sfintei Treimi”, se pleaca, o ia, o saruta cu evlavie si se mahneste pentru faptul ca a fost aruncata pe jos.

– Parinte, altceva este respectul si altceva evlavia?

– Respectul este parfumul, iar evlavia este tamaia. Pentru mine evlavia este cea mai mare virtute, pentru ca cel evlavios atrage harul lui Dumnezeu, se face primitor al harului si, fireste, harul lui Dumnezeu ramane cu el. Dupa aceea harul dumnezeiesc il tradeaza si toti il au la evlavie, il simpatizeaza, pe cand de cel obraznic se scarbesc si mici si mari.

– Parinte, cum sa dobandesc evlavie?

– Sfintii Parinti spun ca, pentru a dobandi evlavie, trebuie sa traiesti sau sa ai legaturi cu oameni care au evlavie si sa iei aminte cum se comporta ei. Sfantul Paisie cel Mare, cand a fost intrebat de cineva: “Cum pot dobandi frica lui Dumnezeu?“, i-a raspuns: “Sa te insotesti cu oameni care Il iubesc pe Dumnezeu si au frica lui Dumnezeu, ca sa dobandesti si tu frica dumnezeiasca“. Aceasta, desigur, nu inseamna ca vei face la exterior tot ce vezi ca fac aceia, fara sa simti launtric, pentru ca aceasta nu este evlavie adevarata, ci una mincinoasa. Minciuna este respingatoare. Evlavia este har de la Dumnezeu inauntrul omului. Orice face cel evlavios o face pentru ca asa simte inauntrul lui. Desigur, inauntrul nostru exista evlavia fireasca, dar daca omul nu o cultiva, aghiuta il arunca, prin uitare, in nesimtire si neevlavie. Insa prin comportamentul celui evlavios se desteapta iarasi evlavia inauntrul lui.

– Parinte, ce anume ajuta ca cineva sa se miste cu evlavie inauntrul bisericii?

– Atunci cand pornesti spre biserica, sa-ti spui in mintea ta: “Unde merg? Acum intru in Casa lui Dumnezeu. Ce fac? Ma inchin la icoane, lui Dumnezeu“. De la chilia sau de la ascultarea ta mergi in biserica. Din biserica sa mergi in cer, si mai departe chiar, la Dumnezeu.




Schita lectiei

·        Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au respectat una sau mai multe divinitati carora le-au inchinat un cult aparte.
·        Toate lucrurile folosite in cultul zeilor erau considerate sfinte, sacre.
·        Poporul israelit a fost singurul popor care a mentinut legatura cu adevaratul Dumnezeu, care le si da prin Moise legea Vechiului Testament (legea mozaica).
·        Evreii respectau cu strictete aducerea jertfelor si chivotul legii
·        Dumnezeu se reveleaza oamenilor intr-un mod desavarsit prin venirea in lume a Fiului lui Dumnezeu.
·        Se instaoreaza o noua lege, a iubirii, a Noului Testament.
·        Comuniunea crestinilor cu Hristos se face prin Sfantul Duh.
·        Crestinii cinstesc cu evlavie tot ce este legat de cultul divin (slujbe, vesminte sfintite, obiecte consacrate cultului).
·        Sf. Paisie Aghioritul: „Evlavia este frica lui Dumnezeu, sfiala, sensibilitatea duhovniceasca… Respectul este parfumul, iar evlavia este tamaia.”



Mai jos gasiti tot materialul prezentat pana acum in format word si pdf:

Extras din Manualul de clasa a 10 a Corint:
CORINT 10 Respectul fata de cele sfinte

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Design by Wordpress Theme | Bloggerized by Free Blogger Templates | Best Buy Printable Coupons